Din păcate, nu mă simt în stare de fraze pline de metafore, care să trezească simţurile cititorului.
Regret asta. Îmi place să citesc astfel de scrieri frumoase şi admir pe cei care reuşesc să mă încânte în acest mod.
Dorinţa mea acum este să imortalizez modul în care frunzele mele îşi petrec serile de toamnă, aşa cum le place lor mai mult şi mai mult.
Adică, uite asta facem noi:
Alergăm pe roţi, la locul lor preferat ("bancost" cum spune Roxana, de fapt în faţa sucursalei BancPost de lângă bloc, în traducere.):
La petreceri. (În singurul loc din oraş unde pot avea loc petrecerile de copii. Asta e o altă mare problemă, analizată şi întoarsă pe toate faţetele posibile, dar zadarnic.)
Sau cu ei, prietenii buni:
Dar voi?
Voi ce faceţi în serile acestea de toamnă?
P.S. Postul acesta nu este discriminator. Acum am realizat că în alte locuri vine de fapt primăvara. Scuze.
4 comentarii:
E bine ca aveti unde iesi,totusi!Si ce frumos ca frunzulitele au prieteni...
Pacat ca ziua se micsoreaza...
si ce daca se micoreaza ziua? incepem sa ne intalnim in case, cand la unii, cand la ceilalti. macar ne bucuram de bucuria lor cand se joaca...
la aia unde vine primavara, majoritatea serilor (99.99%) se petrec acasica, din motive lesne de-nteles cata vreme mezina e ... mica. :))
Ana, sa stii ca ai dreptate. Oricum, avem prieteni si gasim ce face, iar asta e important.
Ileana, exact asa!
Alina, da, la voi e tare frumos si acasica.
Trimiteți un comentariu