joi, 15 octombrie 2009

Halal!

E ora 14:00. De aproape o oră mama ar fi trebuit să ia frunzele de la grădi. Încă n-a sunat şi eu stau ca pe ghimpi. S-o fi întâmplat ceva? Mama ştie că avem consemn să mă sune după ce ies din curtea grădiniţei.
Nu mai rabd. Sun la mama. Nu răspunde.
Sun acasă.
- Alooooooooo! şi-un râs zglobiu îmi sună în urechi.
Răsuflu uşurată. Sunt acasă.
Se aud râzând amândouă.
Mama strigă din fundal:
- Cine e?
- Mamiiiiii!
- Spune-i că mi-am uitat mobilul acasă.
Aha. Asta a fost.
- Mamaia a uitat mobilul acasăăăă.
Ha ha ha ha.
- Bine, mami. Am înţeles. Tu ce faci? Cum a fost azi la grădi?
- Bineeeeeeeee.
Şi iaraşi râsete grămadă.
- Oana, spune-mi, mami, aţi mâncat la grădi?
Hohote de râs.
- Daaaaa. Am mâncat.
Ha ha ha ha ha.
- Şi ce ai mai făcut? Povesteşte-mi şi mie.
- Bine. A fost bine. Ne-am jucat şi-am mâncat.
- Roxana ce face?
- Bine.
Ha ha ha ha ha.....
- Oana, ce faceţi acolo? De ce nu vorbeşti cu mine?
- Ne jucăm. Vrei să vorbeşti cu Roxana?
- Da. Bine. Dă-mi-o şi pe ea.
- Alooooooooooo! Ce faci, mami?
- Eu bine. La serviciu. Tu ce faci? A fost bine azi la grădi?
- Da. Foarte bine. Ne-am jucat. Am învăţat şi-o poezie...
- Bravo, mami. Şi...
Zdrang. Poc. Şi iarăşi poc.
Şi hohote de râs. Muuuuuuuuuulte. Muuulte.
Eu... uitată la telefon.
- Aloooo!
- Alo. Da, răspunde biata mama.
- Ce faceţi acolo? Ce e distracţia asta?
- Păi... Ce să fie? Le-ai încurcat şi tu. Nu le-ai recunoscut vocea.

Ooooooffffff!

Iar au făcut-o.
Asta e ultima distracţie. Se dau la telefon drept cealaltă. Am râs de toţi cei care au fost păcăliţi. Nu mi-aş fi imaginat că o s-o păţesc şi eu.
Na. Asta e.
Dacă le-ar fi încurcat tată-su l-aş fi bodogănit.
Mda. Acum nu-mi rămâne decât să mă bodogăn singură.

10 comentarii:

Lala spunea...

Fetele tale sunt niste nazdravane minunate !
Si nu te boscorodi. Se mai intampla :)

abramburika spunea...

Hahahahaaa ....

ileana spunea...

parerea mea e ca asta e doar inceputul :))
really

tetris spunea...

Nu ca vreau sa te "incurajez", dar parerea mea e identica cu a ilenei :).

vorbele spunea...

Hahaha, asa faceam si eu cu sora-mea. mama ne incurca frecvent, nu ne dadeam coi intentionat una drept alta, dar intram in joc. Si radeam si noi...:)).

Asa Ileana, incurajeaz-o! ;)

Cristina Hornoiu spunea...

nooo, cel mai bine e cand suna sora lu mama si imi povesteste mie juma de ora cate in luna si-n stele, ca a avut impresia ca-s eu. si nu aveam decat 14 ani, prea putin pentru detaliile picante... in final m-a bufnit rasul, dar am scapat totusi fara bataie. si am scutit-o de repovestire, ca i-am relatat mamei pe larg.

http://talentedenazdravani.ro

alina spunea...

ce tareeee .... :))
super nazdravane frunzulitele tale!!

Cristina spunea...

:))

Camelia M. spunea...

Super tare! Mortale Frunzele!!!
M-ai dat pe spate doamna, cu postarea asta! Oricum te invidiez pentru astfel de "experiente" ... e tare placut!

Gabriella spunea...

Drăguţele de ele!!! (svea)

Trimiteți un comentariu