Motto: “Dragostea nu are vârstă.” Prolog: Cu o săptămână în urmă frunzuliţele s-au bucurat de vacanţa de la sfârşitul lui octombrie.
S-au bucurat la propriu, fiindcă au fost la bunici. Iar la bunici... heheee, e de bine. Acolo-s mai alintate, mai cocoloşite, mai îmbuibate cu bunătăţi şi mult mai cadorisite cu tot ce le pofteşte inimioara.
Că de, aşa-i la bunici!
--------------------------
De ieri, din nou la grădi.
Nu, nu-i nici o problemă. Ba chiar toate-s bune şi frumoase. Le place la grădi.
La prânz, amândouă au fost recuperate de bunici. Tot de bunicii de mai sus.
Roxana a ieşit fericită din sală (vă rog să reţineţi, e vorba de grupa MICĂ, care va să zică de nişte ghemotoace de trei sau patru ani). Cu dezinvoltură le trânteşte bunicilor concluzia zilei:
- Alex mă iubeşte.
Că de, aşa-i la bunici!
--------------------------
De ieri, din nou la grădi.
Nu, nu-i nici o problemă. Ba chiar toate-s bune şi frumoase. Le place la grădi.
La prânz, amândouă au fost recuperate de bunici. Tot de bunicii de mai sus.
Roxana a ieşit fericită din sală (vă rog să reţineţi, e vorba de grupa MICĂ, care va să zică de nişte ghemotoace de trei sau patru ani). Cu dezinvoltură le trânteşte bunicilor concluzia zilei:
- Alex mă iubeşte.
Bunicul face ochii maaari.
- Cuuummmm?
- A plâns pentru mine. Că i-a fost dorrr de mine. (E rârâită, un "r" dintr-acela franţuzesc.) Şi Vlăduţ a plâns după mine.
- Cum au plâns?
- Uite-aşa. Hâmmmm... (şi a exemplificat cu o mutriţă bosumflată şi-un botic pe măsură)
- Şi tu ce-ai făcut? I-ai împăcat?
- Da.
- Cum?
- M-am jucat cu ei. (Bunicul a răsuflat uşurat.)
- Dar vreo fetiţă a plâns după tine?
- Nuuuuu. Doar băieţeii.
- Ahaaa.
- Cum au plâns?
- Uite-aşa. Hâmmmm... (şi a exemplificat cu o mutriţă bosumflată şi-un botic pe măsură)
- Şi tu ce-ai făcut? I-ai împăcat?
- Da.
- Cum?
- M-am jucat cu ei. (Bunicul a răsuflat uşurat.)
- Dar vreo fetiţă a plâns după tine?
- Nuuuuu. Doar băieţeii.
- Ahaaa.
Imediat bunicul m-a sunat. Uimit. Un pic mândru de nepoată. (Zic eu.)
------------------------
Epilog: Ups.
Epilog: Ups.
5 comentarii:
Varsta primelor iubiri nevinovate...ce gingas!
Hahhahaa ... bine ca nu i-a frant ei inima careva, ci ca frant-o ea la altii. Ce frumoase sunt aceste replici si trairi !!!
Daca stau sa ma gandesc ca si eu am avut prima "iubire" (era chiar reciproc sentimentul, ce zici de asta?!) tot la gradi, intre 3 si 4 ani, parca nu ma mir. Si acuma radem cu baiatul respectiv (am ramas buni prieteni) de intensitatea sentimentelor unor pusti cu muci la nas...
Oricum, la cat e de frumoasa frunza ta, nu ma mir ca deja frange inimioare pe acolo...
hahaha, mi-ai adus amintre de un dialog de ieri cu Silvia, am sa scriu si eu. Sunt atat de faini la varsta asta...Silvia s-a si maritat mai acum vreun an, cu un baiat de la gradi...am scris pe blog la vremea aceea :). Sunt mortale, ce mai!
La noi e jumi-juma - Maria are pretendenti, dar si (altii) pe care ii place ea. :))
Trimiteți un comentariu