miercuri, 18 noiembrie 2009

Tema pentru mâine

La ora 13, frunzele au ieşit de la grădi.
De fiecare dată când timpul este bun, rămân în curte la locul de joacă.
Este deja o obişnuinţă ca de acolo să mă sune şi să-mi povestească, proaspete, nouăţile zilei.
La fel a fost şi astăzi.
Mi-am primit telefonul şi am aflat pentru început ce s-a mai întâmplat la Oana la grupă, cine a venit şi cine n-a venit la grădi, ce au învăţat la lecţia de engleză, ce i-a povestit prietena ei Diana şi cu ce a fost îmbrăcată doamna.
Urmează frunza cea mică. Prima oară aflu că IARĂŞI au avut petrecere cu tort, suc, coifuri şi pupici. (Acasă avem deja o mini-colecţie de coifuri. Numai săptămâna trecută au fost trei sărbătoriţi în cele cinci zile lucrătoare. Parol! E musai să o fotografiez. Colecţia de coifuri.)
Apoi îmi spune lucrul cel mai important, pe care EU n-am voie să-l uit:
- Mami, mâine trebuie să ducem un carrrtof şi o cuţătoare.
- Cum???? Ce anume trebuie să duceţi?
- Un cartof şi o cuţătoare. Da?
Şi cedează telefonul bunicului.
- Tata, ce-a spus? Ce trebuie să ducă? Cum a spus?
- O cuţătoare. Vai, tată, ce-o fi asta?
Şi-mi vine instantaneu o idee minunată:
- Caută vreun alt părinte şi află, îi spun.
Urmează câteva secunde de linişte. Eu, mulţumită de super-ideea ce mi-a venit, aştept rezolvarea.
- Tată... nu ştiu pe cine să întreb. Nu mai văd pe nimeni cunoscut aici. Nu ştiu pe cine să întreb!
- Of. Mai întreab-o odată pe Roxana.
Acelaşi rezultat. Cuţătoare, ce avem de nu pricepem?!
O las baltă. Ajung eu acasă şi aflu, mă gândesc.
---------------
După aproape o oră sună mobilul.
Răspund. Este mămica unei colege a Roxanei. Ne cunoaştem puţintel şi femeia îşi încearcă norocul.
Care-i problema?
Aceeaşi: ce trebuie să ducă mândrele mâine la grădi?
Roxana, o cuţătoare.
Cealaltă fetiţă, un cubit.
Suntem în dilemă.
Să fie o ascuţitoare?
Sau un chibrit? Nu. Domnişoara pronunţă altfel "chibrit". Hmmm. Măi, măi, măi!
Până la urmă ajungem la o concluzie. Nu. Nu ne-am dat seama despre ce e vorba.
Am ajuns la concluzia că singura care ne poate lumina e doamna educatoare. Aşa că o sun. Şi aflu.
O scobitoare, domnule. Trebuie să ducă câte-un cartof şi o scobitoare.
Asta era.

12 comentarii:

Lala spunea...

:)))))
eu credeam ca ii trebuie o "curatatoare" adica obiectul ala de curatat cartoful :))

ILANA ANDREEA spunea...

Idem, Lala! :)) Si eu tot la "curatatoare" m-am gandit :)) E clar, mai avem de invatat!:)

Ana-Maria spunea...

Hehehehe,Dana si eu am crezut ca trebuie un cutitas de ala special de curatat cartoful :))))),nici un caz nu-mi dadea prin cap de scobitoare!

Danae spunea...

Curatatoare? Eu la asta nu ma gandisem....

Dar TAMU CAŢ ştiţi ce înseamnă???

Lala spunea...

Nope dar incep sa iau notite :)
Presimt ca voi pune si eu astfel de intrebari cat de curand :)
Andrei nu va vorbi in nici-un caz clar si corect cum a facut juniorul. Asa ca n-am deloc experienta .

ileana spunea...

deci habar n-aveti sa vorbiti limba copiilor :)), nici eu nu stiu :D
io ma gandisem la un cutitas de plastic sa ceva in genul ala.

alina spunea...

Si eu tot la curatatoare ma gandeam. :)
Ce fain cum au pocit ele diferit acelasi cuvant - cutatoare si cubit!! :))

Danae spunea...

Hihihi
TAMU CAŢ - Motanul Incaltat

Mamaaaaa, ce ne-am chinuit pana ne-am dat seama ce cere!!!
De fapt, Oana a fost cea care si-a dat seama, nu noi, astia mari.

abramburika spunea...

Pai da, ei se inteleg mai bine. Ce bine ca ai translator junior!! Si eu am crezut ca e vb de cutit din ala de curatat cartofi .. mai ales varianta celeilalte fetite se apropia de cutit. Hahhaaaaa ... auzi, scobitoare.
Am si eu o necunoscuta la S. ... ticam. Nu stiu ce-i, dar cand o intreb, rade si se ascunde rusinata. Ce-o fi??? Sau cand ii facem bucatele mici de papica sa pape cu manutele ... cica papa pele pici (bucatele mici).

Danae spunea...

După ce-aţi spus voi de curăţătoare mi-am dat seama că era cât se poate de logic să fac şi eu legătura aceasta cuţătoare-curăţătoare. Dar, pe cuvânt că nu mi-a trecut prin cap.
Înseamnă că am ajuns să mă complic singură... dar văd că şi mămica cealaltă e pe aceeaşi lungime de undă cu mine. Vai de noi.
Chiar aşa, Petro, noroc cu Oana-traducătoarea.

vorbele spunea...

:)) Si eu la curatatoare m-am gandit ;). Si apoi clar m-a dus gandul la educatoare, caci cine sa stie mai bine decat ea, nu? Insa eu nu inteleg ceva: daca lucreaza cu copii mici, care nu stiu sa pronunte corect, de ce nu a anuntat parintii pe rand cand au luat copiii sau sa fi anuntat in scris. Scapa ea de telefoane si voi de stres ;). Noa spuse carcotasa shefa! ;)

Danae spunea...

Corect.
Numai ca, se pare, doamna ar fi afisat la avizierul grupei si se pare ca a si spus parintilor, dar aia care au avut urechi sa auda... hihihihi... nu bunicii nostri care, saracii. Nu le pot reprosa. Si la doamna cu pricina, tot bunica venisa sa ia fetita. Si... intelegi...

Trimiteți un comentariu