Desigur, tot de fiecare dată ajungem să fim în întârziere.
Ca urmare, plecăm spre grădi cu maşina. Zilnic.
Pe bancheta din spate:
Roxana: Oana, te iubesc.
Oana: Şi eu te iubesc, Roxănica. Vrei să stai la mine în braţe?
Roxana: Mami, pot să mă aşez la Oana în braţe?
Mami: Cum? Ah, da. Bine. Poţi.
Roxana: Mulţumesc, Oana, că mă ţii în braţe.
Oana: Cu plăcere.
Oana: Mami, mulţumesc că mi-ai făcut o surioară aşa de drăguţă.
Roxana: Mami, mulţumesc că mi-ai făcut o surioară aşa de bună.
Mami şi tati se privesc uimiţi şi încântaţi.
Mă întreb, are vreo legătură Moş Crăciun cu toate astea?
10 comentarii:
Hahahaaaaa, dragele de ele!!! Nu, mami, asa sunt ele dar poate spiritul Craciunului le-a amintit ca e frumos si sa-si spuna in cuvinte dragostea reciproca. Sunt tare dulci!!
Da, da. Spiritul Craciunului! Probabil ca ai dreptate.
Foarte dragute aman2...doamne cand ii voi vedea si pe ai mei asa?!
Dadada. Si la noi e la fel in preajma Craciunului:-))))))))) Iar eu ma topesc mai dihai decat calota polara mancata de efectul de sera:-)
Vaaaai Dana, cat sunt de dulci amandoua! Oare cand o sa le vad pe ale mele vorbindu-si asa?
Citind cat de fain povesteti despre fetele tale, incepe sa-mi para rau ca Ilana n-are o sora/un frate :))...
Ei, vezi? Uite si Papa spune aceleasi lucruri. Haide, mobilizeaza-te si poate aduce barza (hihihi) o surioara pentru Ilana.
Ca o paranteza, Oana chiar azi mi-a spus ca o colega de la gradi i-a spus ca Mosului i-a cerut si ea o surioara. Iar Oana era tare mandra fiindca ea deja are una.)
Ioooooiiii , cat is de dulci amandoua!Tzucule-as pe ele de scumpe!
Craciun , ne Craciun....ai doua exemple de fatuci surioare!Ce frumos ca se iubesc!:)
ei, au mai si crescut un pic, mai e si Craciunul ... bravo, frunzulitele!!! :))
Trimiteți un comentariu