Frunzăreli

- Tataie, m-a rugat mamaia să am grijă de tine fiindcă eşti răcit.
- Bine, draga lui tataia.
- Suflă-ţi nasul!
- Nu acum, Roxănica.
- Ba da. Suflă-ţi nasul!
- Mai târziu...
- Acum! Suflă-ţi nasul!
- Bine.
------------------------------------------------------------
- Roxanaaa! De ce ai murdărit covorul cu cerneală?!
- Nu eu, mami. Vecinul.
- Roxanaaaaa! Nu e frumos să minţi!
- De unde ştii tu că mint? M-ai văzut? Sau vezi tu că-mi creşte nasul? Uită-te şi tu. VEZI şi tu că NU-mi creşte nasul. Vezi?
- Roxana, eu ŞTIU când mă minţiţi!
- De unde ştii? Ne vezi şi când nu eşti cu noi? Faci o magie? Cum faci? Eşti vrăjitoare? Nu te cred. Dacă mă crezi tu, te cred şi eu.

Are doar 4 ani.



Trecând pe lângă un magazin în vitrina căruia admiră zilnic câteva rochii de mireasă, îmi spune:
- Aş vrea să-ţi cumpăr şi ţie rochia asta superbă, mami.
Zâmbesc şi-i răspund că rândul meu a trecut. Am fost mireasă. Vor deveni ele mirese la un moment dat şi vor avea "rochii frumoase de prinţesă".
- Eu voi fi prima mireasă, da?
- Nu neapărat.
- Dar eu m-am născut prima! Eu o să împlinesc prima 16 ani.
Fac ochii mari.
- Doar nu vrei să te măriţi la 16 ani, mamă?!?!?!
- Dar la cât?
- Păi... măcar pe la 25 ani...
- Dar tu la câţi ani te-ai măritat?
- La 28.
- Aaaaaaaaaa.... de-asta eşti aşa bătrână.