joi, 19 iunie 2014

După TREI ani...

Da, așa este... a trecut mult timp de când nu am intrat pe blog.
Mă simt stingheră șă redeschid ”agenda de umplut cu amintiri”. Totuși, simt că ar fi momentul. Sunt atât de multe întâmplări trecute care și-ar fi găsit locul între paginii acestei agende. Da, da, multe de tot! E prea greu să le reiau pe toate.
Ce-am mai făcut în această vreme?
Păi...

Roxana...
- A terminat grădinița.
- Apoi a început școala, cu noua și ”minunata” clasă pregătitoare.
- Și după încă un an, azi-mâine (la propriu) termină clasa 1.
Știe acum să citească, să scrie frumos și rapid, să povestească și, mai ales, să adune și să scadă. Cel mai mult pretinde că-i place matematica și sunt foarte mulțumită de evoluția ei, mai ales că meritul îi aparține chiar ei în cea mai mare măsură (Prietenii știu de ce!)
- Este extrem de relaxată în privința școlii și a rezultatelor, care - culmea! - sunt de top. Dar mă încântă faptul că le-a obținut fără să se streseze, ci doar din plăcere, nu din constrângere.
- E la fel de veselă, de haioasă, de sociabilă și de copilăroasă ca și până acum.

Oana...
- A terminat clasa 1, apoi pe-a doua, pe-a treia, toate cu rezultate excelente, cu teancul de diplome și medalii aferente sistemului tradițional ”gratuit” de învățământ românesc.
- ... E deja domnișoară. Termină clasa a patra, ba chiar a primit un ecuson pe care scrie ”Absolvent al ciclului primar” și i se pare extraordinar că va învăța după-amiaza de anul viitor.
Aseară a răsfoit manualele de clasa a cincea primite de la școală. A distrat-o manualul de Educație tehnologică și cel mai mult i-a plăcut că are rețete de pizza. Am stabilit ca de-acum înainte să se apuce de experimentat, așa că promit să imortalizez momentul în care voi mânca din primul ei preparat.
A trecut la manualul de Lb. română și s-a speriat de cazurile substantivelor. Apoi s-a gândit că ar fi bine să le învețe deja!!! Așa că s-a lămurit ce înseamnă cazul nominativ, acuzativ, ba chiar și despre dativ și genitiv a continuat. I-am explicat că e devreme, că n-are rost, dar a insistat, a spus că ”Nu strică!!!”. La final, însă, mi-a pus o întrebare extrem de pertinentă: ”La ce ne ajută în viață să știm în ce cazuri sunt substantivele dintr-o frază?” Să fiu sinceră, n-am știut să spun la ce ar putea să o ajute după ce își va da examenele la care ar putea să apară astfel de cerințe. Hmmm...
- S-a apucat de învățat engleza. Și-i place foarte mult, iar eu sunt extrem de încântată. Are un scop foarte bine fixat, pe care m-aș bucura să-l împlinească: vrea să devină medic veterinar în Australia. Exact așa! E fascinată maxim de emisiunile de pe Animal Planet. De-acolo i se trage idealul. Deci, da, vrea să învețe foarte bine limba engleză pentru ca să se descurce perfect în Australia.
- A trecut printr-o etapă în care a încercat să își împlinească dorința de a deveni cântăreață. S-a convins rapid că nu este suficient talentul, nici chiar dacă este împachetat în multă muncă, trebuie să ai și alte ”atuuri” pentru a ajunge să câștigi premii măcar (ca să nu ne aruncăm tocmai la trofee). Așa că am depășit perioada, cu amintiri și plăcute și dezamăgitoare, dar care i-au dat o lecție de viață și care au întărit-o.

În seara aceasta avem serbările. Fix la aceeași oră, dar, desigur, în locații diferite. Odată și-odată trebuia să ni se întâmple, că prea am avut noroc atâția ani.
După ce ne-am supărat, am împărțit cu tati atribuțiile, aparatele foto și copilele. Ne descurcăm noi și acum!

Mâine, poimâine vin cu amintiri, cu ceva concluzii și cu veselia că... IEEEEE!!!... INTRĂM ÎN VACANȚĂ!!!



7 comentarii:

ileana spunea...

Welcome back, my friend. Asa-i ca ti-am facut pofta de scris pe blog? :)) Trebuie sa si continui. Te pup. Va pup pe toti.

Danae spunea...

Multumesc, draga mea. Si eu pe voi toti! Mi-aminteam mai devreme momentul in care ne plimbam amandoua pe Unirii si ne intrebam daca nu cumva a nascut Cami... Oh... e mult de-atunci, asa-i?!

ileana spunea...

Oh, nu e mult deloc, suntem la fel de tinere si sprintene. Doar copiii au 10 ani mai mult :)))

Cris tina spunea...

Asa, asa, continua!!

Btw, cazurile substantivelor sunt de baza. De la ele incepe frumusetea gramaticii limbii romane, si, invatate cum trebuie, te scapa de situatiile din seria "copiii care i-am invitat"... :). eu i le-am mai pomenit lui andrei cand au facut formele pronumelui personal - si mi se pare o tampenie sa le inveti fara sa stii cazurile... la fel cu folosirea virgulei pentru vocativ, cand tu nu inveti vocativul... o abrambureala completa gramatica asta de ciclu primar, mai bine o lasau toata la gimnaziu, si nu o rupeau asa!

Anca Davidoiu spunea...

Doamne ce a trecut timpul, parca ieri eram insarcinate si disperate de nastere.
Te pup.

szqwer spunea...

Oau ce ma bucur ca o sa va citesc iar ! Si ce au crescut frunzele...uimitor.Welcome back ! va pup

Danae spunea...

Multumesc muuuuuuuuuult!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Trimiteți un comentariu