luni, 7 noiembrie 2011

Lista pentru Moş Crăciun



Capitolul I - Întâlnirea

A fost odată ca niciodată o fetiţă pe nume Lara.
Era Ajunul Crăciunului, iar Lara nu scrisese nicio scrisoare către Moş Crăciun.
Mai târziu plângea, deoarece credea că Moşul nu o să-i aducă nimic. Ce să facă?
Lara se uită pe geam cu ochii ei înlăcrimaţi. Şi ce credeţi că a văzut? A văzut nişte luminiţe ce zburdau vesele. Deodată cineva o strigă cu un glas vioi, în timp ce Lara vedea pe geam cum se apropie o luminiţă.

Capitolul II - Dialogul
- Lara, stai liniştită, pentru că Moş Crăciun îţi va aduce multe cadouri! zise spiriduşul.
- Cine mă strigă aşa din senin? întrebă Lara.
- Sunt eu, un Spiriduş!
- Eşti un spiriduş care îl ajută pe Moş Crăciun?
- Exact!
- Chiar o să îmi aducă Moşul cadouri?
- Normal! Doar eu îl cunosc foarte bine.

Capitolul III - Întâlnirea cu Moşul
- Ce zici, Lara, vrei să te ducem noi, spiriduşii, la Moş Crăciun ca să vorbeşti cu el?
- Nu e posibil... Dar voi chiar puteţi?
- Da!
- Atunci, bine!
Şi aşa, au ajuns la Moş Crăciun, străbătând multe ţări.
- Lara, Ce îţi doreşti? o întrebă Moşul.
- Păi, îmi doresc să fiu sănătoasă şi îmi mai doresc o carte de poveşti.

Capitolul IV - Multe cadouri
În timp ce se întorceau, Lara adormi, iar când au ajuns acasă, la ora 09:30 seara, ora de culcare a Larei, spiriduşii nu au mai trezit-o, ci au lăsat-o în pat.
Pe la ora 04:00 noaptea, Lara se trezi şi auzi un zgomot. Acel zgomot era sunetul unor paşi îndreptându-se spre pomul de Crăciun, iar apoi auzi un "Ho! Ho! Ho!".
Când s-a trezit dimineaţă, sub pom a găsit multe cadouri.

Oana Ene - 8 ani

marți, 14 iunie 2011

Grupa mare şi Clasa a doua??? Ei, na!

Care va să zică... se termină anul şcolar şi vine vacanţa! Cu ce tren o vrea 'mneaei, dar tare bine-mi pare că vine.

Pâş-pâş, mă strecor din nou pe blog.
A fost stresant anul acesta. Mă uit la frunze şi mă minunez de cât de măricele s-au făcut ele. Pupă-le mama!

Întrebată pe stradă ce grupă este, Roxana a răspuns cu mândrie că-i GRUPA MARE. La mârâiala mea mirată, a ţinut să completeze, apostrofându-mă: "Aşa ne-a spus DOAMNA să spunem de-acum. Nu mai suntem grupa mijlocie. Pe-asta am terminat-o!" Coooorect!
Măi, şi-a fost din nou o serbare memorabilă.


Oh. Iar Oana? Oana termină clasa I. Ooooohhhh! Joi avem serbarea şi acolo. Mărturisesc că probabil o să lăcrimez oleacă. Dar n-o fi bai, nu?

Adică, vreau să vă spun că mai avem un popas şi-apoi oprim la gară să aşteptăm trenul care vine cu vacanţa.

Voi nu?

joi, 31 martie 2011

Sunt nervoasă

Deşi mi-am propus aproape zilnic, în ultima săptămână, să intru pe blog, n-am reuşit să mă adun.
Sunt nervoasă, nemulţumită şi preocupată.
Motivele sunt multe şi mi-aş dori să găsesc răgazul să detaliez cel puţin o parte dintre ele.

Deocamdată mă opresc la problema de astăzi.
Peste o oră voi fi prezentă AICI. Cadrele didactice nu au fost invitate. Mă voi duce în calitate de părinte, la solicitarea educatoarelor. Sunt iritată, sunt nervoasă şi descurajată în acelaşi timp.

...

miercuri, 23 martie 2011

Eu, Ghiocelul

Am deschis blogul după atât de multă vreme în care a stat şi m-a aşteptat. L-am regăsit prăfuit şi cam trist.
Totuşi, atunci când l-am redeschis, am zâmbit.
Din noiembrie... mda. Din noiembrie n-am mai scris nimic aici. Am revenit acum, odată cu primăvara. Sper... odată cu primăvara. Parcă-s un ghiocel. Eu, GHIOCELUL. Ha!

Iarna asta a fost... cum să spun ?... a fost... multă. Nu simţiţi la fel?

A fost şi plină. Plină de momente frumoase, pe care vreau să mi le amintesc acum.

Decembrie.
Am avut serbări. Serbări cu spiriduşi, cu luminiţe, cu beteală, cu zâmbete, colinde şi miros de brad.



Ne-am jucat cu zăpadă, ne-am dat cu săniuţele şi-am reuşit să facem chiar un mini-om de zăpadă. Avea şi mâini şi nas şi ochi, ba chiar şi nasturi avea.


Iarna asta a venit Moşul. A venit din nou, dragul şi bunul de el.
Ne-a adus cadouri, aşteptate sau nu, dar minunate. Cu siguranţă.



Deembrie-Ianuarie.
Apoi am fost la Braşov şi-am petrecut cel mai frumos Revelion dintotdeauna.
La mai multe!






Februarie.
Am sărbătorit-o pe frunza a mai mică. A împlinit 5 ani şi din acel moment se consideră "mare"... atunci când îi convine. În rest, e "încă mică".





Şi-am continuat să ne iubim între noi.



Aşa a fost iarna asta multă în Casa Frunzelor.

Acum vrem să ne bucurăm de primăvară.